Namur (Part 1)
Dimineata se prelinge
Pe micul geam inclinat,
Un strop de roua, cade, moare,
Pe obrazul meu cel cald.
Ma trezesc inveninat, de durere, suferinta,
Am visat ca te-am pierdut, te-am ranit si ai plecat.
Oare sunt o groaznica fiinta?
Dar nu, pentru inca un minut,
Esti aici, chiar langa mine
Dormi incet, scrasnind din dinti, lumea viselor te copleseste,
Doamne!!!
Esti atata de frumoasa,
Incat realitatea chiar paleste.
Te trezesti, te intinzi spre brate,
Te cuprind si ma alinti,
Apoi firea ta cea rece, spune:
Hai sa ne spalam pe dinti!
In oglinda baii, mica
Cea cu cei doi sori din cer
Ne pregatim pentru inca o zi,
Plina de doar TU si EU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu